Din lipsa de noi tulburari afective ce merita asternute aici, m-am gandit sa incep sa postez poezii mai vechi...there you go :
Fata din cripta
In cripte din intuneric
Sta trupul meu ascuns
Si asteapta...
Asteapta o fiinta pura
E slabit si vrea sa se hraneasca,
Cu sange nobil...
Tarziu, in noaptea sinistra,
Apare printul, a mia oara...
Si simt cum trupul se-nfioara...
Cu fiece pas, puterea-mi creste, si...
Trupul se napusteste la gatul alb,
Al dulcei lui fapturi...
Cu fiece strop, trupul meu renaste,
Al sau insa...parca piere
Si nimic nu mai cere...
Cu un simplu sarut cu buze insangerate
Tanarul renaste...si fuge...
Ca seara sa apara din nou...
Iar ea tacuta ramane in urma
Si spera maine sa mai vina...
Asa cum face de secole...
No comments:
Post a Comment