Ne-am intalnit la 3 dimineata...

Undeva in lumea asta era sigura ca s-a nascut el...cel ce avea sa ii umple golurile dintre degete...trebuia doar sa-l gaseasca... Vantul batea razlet a iarna fluturandu-i paltonul pe poale. Era 3 dimineata, sambata, si se indrepta spre taxi cand l-a vazut...era brunet, putin carunt, inaltut, avea un zambet cald si cei mai expresivi ochi caprui...ochelarii si ceata nu o lasasera sa il remarce din prima, banalitatea aspectului facand-o sa nu ii acorde atentie pana cand nu s-au apropiat. Senzatia ca il mai vazuse undeva o napadise, dar in acel moment isi dorea doar sa il imortalizeze in mintea ei. Sfios a prins-o de mana si a salutat-o. "Oare el ma stie?!" - Buna! Te rog sa ma ierti ca am indraznit, de jumatate de ora merg si singurele doua persoane pe care le-am abordat au fugit. M-am gandit ca asa o sa ma asculti...imi cer scuze din nou pentru indrazneala. "Deci nu ma stie...Nu-i nimic, sa vedem ce poveste o sa imi toarne." - Buna! Presupun ca vrei o tigara, bani pentru o bere...sau nu esti din orasul asta nenorocit. - Ultima optiune ar fi cea corecta. Sunt din Brasov, am venit la un interviu, abia am reusit sa ma descurc...si sincer, chiar e adevarat ce se spune, sunteti niste oameni foarte egoisti si rai! - Vai, iti multumesc! In cazul asta, sa nu iti stric impresia generala, cred ca poti sa te descurci si singur! - Nu, stai! Imi cer scuze, nu vorbeam de tine...esti singura persoana simpatica de pana acum. Te rog, nu ma lasa singur, o sa imi pierd trenul... - In cat timp ai trenul ? - In 45 de minute... - Pai, nu stiu cum sa iti explic : daca nu iei taxi-ul, alta sansa nu prea ai. Masina de noapte deja ai pierdut-o, iar pe jos ajungi la limita, numai daca stii drumul exact. - Bani de taxi nu mai am, iar pe jos, clar o sa imi creasca parul pana la umeri pana nimeresc. - Uh...ai noroc ca ai dat peste un om diferit...haide, o sa merg cu tine pana la gara. - Sunt uimit...exista si oameni buni in orasul asta! - Nu te mai mira atata si hai, mareste pasul daca nu vrei sa ramai aici. - Da, sa traiti! Si ca tot vom petrece urmatoarele 45 de minute impreuna, numele meu este Sergiu, incantat de cunostinta. - Daria, incantata sa mai renunt la 45 de minute din somnul meu! Si asa au pornit, prin parculete, printre blocuri si case, pe stradute intunecate. Daria avea pasii mici si repezi, taia strazile de parca erau aer, nu tone de beton si pavaj pline de gropi. Sergiu mergea putin in urma ei, o studia, exact ca pe o pasare pe cale de disparitie. - Chiar nu putem merge putin mai incet? Sunt foarte obosit... - Daca vrei luam o pauza, dar in dimineata asta o sa dormi pe bancile din gara, nu in tren, pe un scaun confortabil, la caldura. - Daca mai aveam bani pentru bilet, chiar as fi luat in considerare asta...sa pierd trenul... - Ai innebunit?! De ce ai vrea sa dormi pe un peron in gara? Stai asa...poate chiar esti nebun si o sa imi bagi un cutit in spate...Ia mergi tu mai in fata! - Si daca esti tu cea nebuna si o sa ma omori tu pe mine ? Eu zic sa mergem unul langa celalalt, si ca sa fiu sigur ca nu o sa scoti un cutit din geanta...o sa te tin de mana... Si golurile dintre degetele ei se umplura perfect, ca si cum cineva a turnat textura umana in palma ei...Se opri in loc pentru o secunda...ii simti ochii atintiti asupra-i. - Mergem ? Sau ma lasi sa dorm pe banca ?! Se dezmetici cu greu si isi trase ochii din privirea lui: - Da...sigur...trenul...trebuie sa pleci... Si isi reluara usor pasii...mainile lor inca impreunate ii faceau sa paseasca in acelasi ritm, din ce in ce mai accelerat, curand ajungand in gara...

Mainile ma dor...degetele-mi sufera incercand sa ma tina strans de oamenii din jurul meu...ce rost are sa tin atat de mult la tine cand tu nici nu esti aici ? Stiu ca sunt acra, si o maniaco - depresiva, o egocentrista bastarda, dar voi ati fost totul pentru mine acum ceva timp, si toate promisiunile de genul "o sa fie bine", "n-am sa renunt la tine pentru o pizda", "am sa fiu mereu langa tine", toate vorbele astea, totul, a ramas pierdut in miscarile vantului...tu, voi, niciodata nu mi-ati fost prieteni...am fost in viata voastra doar cand erati tristi si singuri, doar cand nu aveati cu cine iesi sau cand aveati nevoie de mine sa ajungeti la interesele voastre...
Da, am un suflet prea bun pentru lumea in care traim cu totii...lumea in care eu sunt preshul vostru, iar voi mereu veti fi murdari...
E timpul sa invat sa fiu singura si pe cont propriu, sa ma ridic singura, sa imi infrunt bolile si temerile...de una singura...

Destul !!!

Gata, m-am saturat sa fiu GPS-ul vostru, psihologul, cardul de credit sau curva de ocazie...SA VA IA DRACU PE TOTI!!!! Sunteti doar jigodii egoiste si nu va pasa de oamenii de langa voi, bag pula-n voi, si eu am un suflet si nu va mai permit sa il calcati in picioare...
De azi sa nu mai cautati sa plangeti pe umarul meu, sa cautati confort in inima mea si alinare in mangaierile mele, toate astea au disparut... Stii sa imi fii prieten, bun atunci, am sa imi rup timp din viata pentru tine...dar daca esti un netremnic care ma cauta doar vinerea cand prietena lui e ocupata si nu are chef sa se duca acasa la patul lui gol, atunci sa te duci dracu!!! Daca esti doar un frustrat nefutut care profita de prietenia noastra doar ca sa ma bage in pat, atunci din nou poti sa te duci dracu si sa dai o laba!!!
Daca simti ca poti profita de pe urma prieteniei cu mine, atunci as vrea sa te duci dracu, pentru ca aici nu e loc pentru tine!!!

Cu drag,

Zanga

Sfarsit...

Voi inceta sa mai dorm pentru o vreme...mi-e frica de visele mele, de mintea mea bolnava, probabil ca am nevoie din nou de medicatie...sunt speriata din nou, nu stiu daca de mine sau de voi, dar stiu ca sunt...nu mai pot asculta muzica cand ma deplasez, am o stare de paranoia in momentul acela...
Am nevoie sa vars din mine, poate lacrimi, sau poate negreala din sange...V-ati inselat cu totii crezand ca sunt puternica, sunt doar un copil pierdut si speriat...
Azi capitulez, ofer victoria acestei lupte vietii, caci eu nu mai pot sa o duc...

This is not going to happen...

Nu ma indragostesc din nou de tine, nu as mai face aceeasi greseala de doua ori, dar e atat de placut sa petrec timpul cu tine, sa adorm in bratele tale si sa ma trezesc cu zambetul tau in ochi...sa stiu ca indiferent de ce va fi in lumea asta, tu vei fi acolo...intr-un mod dubios, imi esti dator sa fii aici, pentru anii aceia in care ne-am pierdut...poate ca inca mai gresim prin unele chestii pe care le facem acum, dar cred ca avem destul timp in fata pentru a ne "perfectiona" prietenia...Iti multumesc ca mai faci parte din viata mea :)

Becoming Cliff Spab...

To understand this, you need to see S.F.W., otherwise stop trying to get it...
Spas is not the hero type, although he becomes one after the attack...Saves the girl, gets rid of those losers and becomes a hero...So what?

"Cliff Spab is a guy who doesn't really care about anything."

Incepe sa nu imi mai pese de nimic, si se simte atat de bine...de ce sa imi bat capu cu toti insipizii din jur, de ce sa ma trageti dupa voi in lumea "normala"? I don't give a flying fuck about this shit-hell of a world, fuck you all...Crezi ca daca ai cacatu ala de slujba monotona si nu bei si nu fumezi si nu te distrezi, nu pacatuiesti? Crezi ca nu vei ajunge in iad? Crezi ca exista un iad si un rai? Trust me...it does not exist...

And so what if i am becoming a grindcore bitch? It's not your fuckin problem, so get off my back...i'll be just the way i wanna be, and if you fuck with me, i won't give a shit...but if you are a shitface fucker playing with me, i'm gonna go all American History X on you...

Yes, i'm in rage today..."So Fuckin What?" - Cliff Spab

Mai vreau...

Am inceput cu dreptul, am continuat cu stangul, dar inca imi mai doresc tot ceea ce mi-ai promis...inca mai vreau sexul din vorbele tale sau dragostea din vertebrele mele...as vrea sa te intorci si sa fie totul ca miercuri seara, sa ne dorim cu pasiunea aceea arzatoare, iar vorbele sa nu poata descrie nici cinci procente din ce o sa fie...blestemat fie momentul intarziat in care ne-am intalnit, as vrea sa fi fost totul mult mai diferit...nu ma astept la scuze si alte porcarii, ci doar la ce ne-am promis, si ce imi poti oferi...mai am doua nopti si sper ca vei veni, si sper ca vei intelege ce iti pot fi...sa facem dragoste in versuri morbide si pasionale, sa inghetam timpul atat cat ne trebuie, sa-ti cant pe degete sonate intregi si tot ce-i in jur sa moara cu noi, sa frangem si aripi de ingeri de vrem, sa ardem focurile iadului bland...

...in ploaie...

Te-am intalnit intaia ora...parul si pielea iti miroseau imbietor a prospetimea ploii, iar buzele-ti voluptoase erau brazdate de margele incolore...ti-am simtit pentru intaia oara degetele cuibarite in palma mea, cautant protectie...voluptatea sanilor tai imi distragea atentia de la al tau chip pe care siroaiele de apa se simteau ca acasa...sani-ti erau uzi si atragatori, imi tentau mana sa atinga plenitudinea lor, dar in schimb te-am strans la pieptul meu, simtind fermitatea lor strivita de mine...ti-am simtit intaia oara degetele plimbandu-se pe al meu obraz, coborand spre buze...erau ca petalele de trandafir invelite in catifea...doar picaturile de ploaie ne mai desparteau sarutul buzelor ce se apropiau cu stangacie...te doream...

Fuck Off!!!!!

Sunt satula de voi, baga-mi-as pula in tot, nu mai stiti sa respirati fara sa va ofuscati, nu mai poate lumea sa miste un deget fara sa fie urmarit de toti cretinii si retardatii, poate vreau sa imi bag pula in voi toti si sa fug in lume...si acolo o sa ma urmariti?! Bag pula in internet si posibilitatile lui netarmuite de a monotoriza umanitatea...Suntem o masa de stalkeri infecti care nu mai stiu sa aiba grija de viata lor si ajung atat de patetici incat nu stiu altceva decat sa urmareasca oameni si sa incerce sa le distruga vietile... Ce pula mea speri ca o sa se intample daca te duci la ai mei? Ca o sa imi fie frica si o sa ma intorc la tine? Sa stau in jegul tau de casa cu mucegai? Mai gandeste-te de zece ori inainte sa faci asta, la fel ca si urmaritul, mai bine ti-ai baga o pula in cur si ai elibera din presiune, poate iti revine mintea la normal si iti dai seama cat de idiot pari cand faci asta, si cum toata lumea rade de tine ca esti jalnic...Daca nu mi-ai urmari prietenii, acum ai fi singur, ca o laba trista in wc...dar lasa, e mai bine sa te tii dupa ei si sa fii ignorat, e mai demn...
Poti sa iti iei tot salariul tau de 350 euro si sa ti-l bagi direct in cur, ma cac pe banii tai si tot ce reprezinti, in ochii mei tot un nimic esti, si niciodata nu vei fi mai mult de atat, pentru ca nu ai stiut sa te adaptezi situatiei...
Defapt, tu nici macar nu ma urasti, incerci sa imi faci viata atat de patetica si ma ajuti sa raman atat de singura in lume sperand ca voi reveni in bratele tale, pentru ca ma iubesti, defapt, nici nu ma iubesti, esti un obsedat fara viata, un parazit care traieste pe spatele meu...

Imi bag pula in tine si in toti fututii care imi fut directiile!!! I hope you get fuckin squirrelaids and die, you sons of bitches!!!!

Voi nu stiti multe inca...

Inca nu stiti cat de mult pot suferi sau cat de mult pot zambi si nici macar sa nu va dati seama...pot ascunde atat de multe trairi de voi, dar nu fac asta din rautate, ci doar pt ca prefer sa vedeti ce e mai bun din mine...prefer sa nu vedeti cat ma chinui uneori, cat de nervoasa sunt sau cat de fericita pot fi...vreau sa vedeti doar cat de mult va iubesc si cat bine imi faceti cand sunteti aici...prefer sa ascund partile mele extremiste de voi pentru a nu va indispune prea mult...voi, si doar voi mai aduceti la lumina binele din mine, si tot voi ma inviati ma tine-ti in viata cu fiecare zambet al vostru...va multumesc dragii mei, chiar daca de multe ori arat asta:)

Paranoia...

Oare innebunesc sau pur si simplu ma imbolnavesc?
Aseara n-am putut sa dorm, m-au cuprins diferite stari, una mai intensa ca alta, ajungand pana la paranoia...as vrea sa inteleg ce s-a intamplat cu mine aseara, de ce simteam ca muzica mi-e implantata in creier, si de ce simteam ca timpanele imi vor exploda, de ce nu puteam sa ma misc si de ce simteam ca esti in camera mea, ca ma privesti, ca vrei sa ma aduci in pragul nebuniei...?
Poate doar mi-era rau, poate doar lipsa somnului din ultimele zile mi-a cauzat toate astea...nu stiu, dar as vrea sa nu se mai intample...

Pentru voi

In semn de multumire pentru acesti trei oameni magnifici din viata mea, am sa scriu aceste randuri, pentru acesti oameni ce alimenteaza partea buna a nebuniei mele...
Pe voi doi va stiu de aproximativ trei ani, pe fiecare v-am adorat separat, iar pe ea am ajuns sa o indragesc de prima data cand am zarit-o, iar acum, va iubesc pe fiecare in parte, iar pe toti impreuna mai mult decat orice :) Sunteti parte din mine acum, si nu vreau sa va dau drumul, as vrea ca vara asta sa fie eterna...
Tu, bondule rebel, te-am adorat din clipa in care am mers sa ne luam bilete spre iubita noastra mare, si niciodata nu am incetat sa te ador, chiar daca au trecut luni peste cuvintele noastre, si vreo doi ani peste ochii nostri...niciodata nu am uitat ca mi-ai spart arcada, si nu o voi memora ca un lucru rau, ci ca una din amintirile placute alaturi de tine, si sper ca vara asta si de acum incolo sa fie mult mai multe, chiar daca ar insemna sa imi mai spargi arcada :))
Pe tine, draga mea cu par de foc bland, te-am cunoscut prin alte cai, dar te-am indragit de la a doua bere, si am stiu ca esti de a mea...am iubit faptul ca tu nu esti ca celelalte, sa vrei conditii acolo unde mergem, si am trecut si trecem prin situatii asemanatoare in prezent, ceea ce ma uneste atat de mult de tine, as vrea sa ramai asa, putin mai pura, dar totusi deschisa la minte alaturi de noi :)
Iar tu, dragul meu prieten, n-am sa uit cat de timid erai cand te-am cunoscut intaia oara si cat timp ne-a luat sa ne cunoastem, cate tigari si cate pauze au fost nevoie sa ajungem aici...si nu am sperat niciodata sa ajung aici, dar acum, iata-ma in dreapta ta, ca o pisica plouata ce plange pentru ca ii e frica sa te piarda, asa cum imi e frica sa va pierd pe toti trei...

V-as fi iubit pe toti pe rand, dar nu ar fi avut farmec, asa ca va iubesc pe toti odata, mai intens decat am facut vreodata :X

Pentru ca suntem iobagi:)

Sa ai bani si sa fii cretin...
Ieri, la o ora tarzie, cand mergeam impreuna cu prietenul meu cu metroul spre casa, am intalnit, spre nefericirea noastra, un domn ( ii spun asa doar pentru ca sunt politicoasa ), care era in incapacitate sa inchida cutia noului sau telefon, sau macar sa aranjeze continutul cutiei cat sa se poata inchide...Am o intrebare profunda in gand...daca o cutie de carton nu a fost capabil sa inchida, atunci cum va putea acest domn sa lucreze pe un Blackberry, un smartphone...Sunt socata de toti acesti mici iobagi ce au devenit peste noapte usor mai instariti si isi cumpara tehnologie doar pentru a fi in trend...sunt...ah...las-o balta, si asa imi tocesc degetele de pomana aici...

va doresc, dragi iobagi, la mai multi bani, iar celor ce scot pe piata tehnologii din ce in ce mai avansate, sa faca si o varianta a acestor produse ceva mai usor de folosit, for the mentally challenged;)

Dragul meu...

La multi ani, bunicutule!

A mai trecut un an de cand nu te am langa mine, si vor mai trece multi, stiu bine asta...dar inca nu am uitat ca azi era ziua ta, si daca nu pot fi acolo sa iti aduc o floare, iti scriu aici ca mi-e dor de tine si ca as vrea atat de mult sa mai fiu copil, sa stau verile cu tine, sa adorm noaptea in timp ce imi spui povesti cu ursii din sat sau de cand erai tanar si erai pe front...mi-e dor sa ma lasi sa inham caii si sa mergem pe camp, sa te vad stand seara la poarta de parca ai fi un adevarat strajer, sa stau la pranz la masa si sa te vad cum tronezi pe scaunul tau, ca un adevarat cap al familiei, si sa ne certi pe noi toti, nepotii tai, pentru ca vorbim la masa, si sa ne sudui cum numai tu o faceai...
As vrea sa nu ma vezi asa cum sunt acum, si imi pare rau daca te-am dezamagit...
Te iubesc tataitza...mi-e dor de tine...

Ucide-ma...

Fantezii si vise abstracte aruncate in lanturi, tinute strans sa nu nasca in suflete sentimente profunde ce duc la destramarea ratiunii din noi...ah, tu, gura spurcata ce scuipi din tine tot ceea ce simti, as vrea sa te inchizi pentru eternitate, sa ai buzele cusute cu ata alba plina de sange, sa te doara mai rau decat pe mine, sa te inveti odata minte...sa nu graiesti in veci ale mele sentimente...ah tu inima putreda ce vrei sa renasti, te rog din suflet, mori, si asa sa ramai, uscata si fara pulsatii, vesteda ca o leguma stricata...iti interzic, da, iti interzic sa mai iubesti vreodata, sa mai speri ca te vei inalta ca un Phoenix arzand la cerul albastru...
Inima tampita, mori pentru eternitate...

Scum of the world...

Lumea asta nu a fost facuta pentru mine, ci pentru voi, oamenii monotoni si incuiati care nu stiu sa vada dincolo de regulile scrise...Pentru voi, dezamagirile societatii, care plecati ochii in asfalt in timp ce va duceti la slujbele voastre monotone...pentru viata voastra de zi cu zi care e tot mai lipsita de culoare...Ma doare....ma doare ca voi vedeti in noi niste rebuturi, niste suflete pierdute in drumul spre acea monotonie, ne vedeti total ANORMALI...dar nu suntem, ba chiar pot spune ca voi sunteti aceia, acele anomalii ale societatii in care traim si noi...iar voi, nu faceti decat sa ne poluati sufletul...De ce sa ma schimb eu, omul liber cu gandire proprie, ca sa fiu ca tine, un sclav al societatii, care nu poate fi unic?
Daca intr-adevar existi, ia-mi vederea si auzul, sa pot trai in lumea asta fara a fi influentata de ei, dar lasa-mi vocea, sa pot sa zbier din toti plamanii cand simt ca ma apasa singuratatea...

you'll never be as perfect as you were last summer...

Sunt pierduta in mintea mea, in durerea si singuratatea ce ma inconjuara acum...ai fost ultimul pentru care am putut sa simt ceva, si mi te-am dorit langa mine din tot sufletul, dar inteleg ca nu ai vrut sa fie asa...ce mai conteaza?
Ma adaptez incet, in sinea mea, cred ca deja sunt bine, dar inca doare sa merg singura pe strada, prin aerul rece, fara tine in gand...fara voi toti de altfel...dar mi-e bine...cel putin la suprafata.

In sufletul meu ma intorc in fiecare noapte pe insula, in mijlocul domului si tip...tip din strafundul plamanilor in linistea nopti, urlu si ma zbat in ritm isteric, pumnii mi-s plini de sange lovindu-i de marmura rece...Tremur, iar in momentele de pauza nu aud decat tulburul apei, valurile ce se sparg de ponton...Sunt trista si doare, iar lacrimi nu mai am sa plang, de aceea tip, sa ma descarc, sa va pot uita...

M-arunc in lumea oarba plina de culoare, gata sa lupt pentru tot ce sunt, dar curand ajung sa cad in lumea lor, sa imi pierd lumina si sa ma amestec in intunericul lor...e groaznic, ma sperie, ma pierd, de ce sa fim fortati sa ne resemnam, de ce sa ma sting?! Trec zile, luni de intuneric si apare ceva, cineva care imi aprinde focul si ma coloreaza in mine, si iar sunt gata sa ma avant, sa lupt, sa cred, sa...sa iubesc...si desigur, iar imi vor sterge culorile, iar focul mi-l vor stinge...asa se intampla mereu, dar n-am sa renunt, n-am sa cedez in fata intunericului...am sa lupt de fiecare data cand am sa gasesc chiar si o farama de motivatie, pentru ca nu voi sti niciodata in spatele acelui punct de lumina ce se poate ascunde...prefer sa lupt si sa cad de fiecare data pana am sa ajung la...la tine...cred...oricine ai fi...

Fereastra catre visare...

Intotdeauna mi-a placut pozitionarea camerei mele...am priveliste la cel mai frumos lucru, un apus pe apa...
Desi il vad de atatia ani, inca nu ma satur, mereu ma poate surprinde cu ceva nou...nuantele lui calde ce se impletesc prin nori imi vor fi mereu dragi, iar intr-o buna zi, stiu ca imi vor lipsi enorm...
Azi a fost o mica furtuna...amestec de culoare pe panza unui pictor trist, confuz...numai un astfel de suflet ar putea amesteca asemenea palete de culori si sa rezulte o imagine atat de frumoasa...
Mi-am tras scaunul la geam, cu laptopul in brate si nu fac decat sa privesc cerul si sa scriu...as vrea sa vedeti si voi ce vad eu acum, sigur v-ar trece cateva ganduri melancolice, s-au cel putin v-ati dori sa aveti pe cineva drag langa...eu una stiu ca imi doresc asta...de mult timp, dar de prea putine ori am avut ocazia sa impart momentul acesta cu cineva...cum zicea o persoana pe care am intalnit-o la un moment dat in viata : "Un rasarit sau un apus merita sa il imparti doar cu cele mai speciale persoane, iar daca ele lipsesc din viata ta, atunci nu il imparti."
Aproape ca e intuneric acum, culorile din fata ochilor mei dispar spre a se arata altora...sper doar sa le poata privi cum le privesc eu...
ma simt de parca sufletul meu dispare odata cu aceste culori...asa ca mai bine inchei aici, cat inca mai sunt urme de culoare pe cer...va las totusi o poza de la un alt apus, sper sa va placa:)

tot ce a fost

m-ai ranit...si nu pentru ca nu ma vrei...ci pentru ca din toata lumea asta, tu ai fost singura persoana in care am avut incredere sa imi spuna in fatza orice...si nu a fost asa...
daca tie ti-a luat doua zile sa iti gasesti curajul sa imi vorbesti, mie o sa imi ia o eternitate sa gasesc in mine puterea sa trec peste...sa cred in oameni din nou...
pana la urma nici nu a fost nevoie sa ma uit in ochii tai sa ma sperii si sa ma schimb in rau...a fost in de ajuns sa ma ignori...
iti multumesc ca mi-ai dovedit ca oamenii sunt adevaratele animale...

nu ma mai cauta...
Adio...

Some changes...

Pai...de azi am renuntat la tigari ( sper de data asta sa ma tina ), dar si la cafea...cei drept...nu am renuntat din ambitie proprie...ci de nevoie...incepusem sa am probleme de sanatatea prea mari din cauza lor...asa ca..pana aici...
M-am apucat si de alergat, macar pana cand o sa imi cedeze picioarele...
iar restul schimbarilor nu le pot insirui aici...uneori tre sa mai tii si pentru tine...
Dar sunt fericita cu inceputul asta de saptamana...e cu totul altfel:)
so...wish me luck on this...i really need it:D